Listă cu Erori Logice

Erorile de logică sunt greșeli sau erori des întâlnite în conversații sau în argumentele aduse într-o conversație sau declarație. De multe ori aceste erori de logică sunt folosite de politicieni și presă pentru a păcăli și manipula oamenii. În acest articol vei afla care sunt cele mai frecvente erori logice și cum le poți recunoaște pentru a nu cădea în capcană și pentru a aduce contraargumente sănătoase într-o discuție.

Atacul la persoană (Ad Hominem)

Se poate observa atunci când într-o discuție se atacă persoana prin vorbe la adresa aspectului fizic sau a caracterului pentru a se compromite argumentul.
Exemplul 1: “Tu nu vezi ce față are ăsta, cum poți să îl crezi?”
Exemplul 2: “Păi tu ai votat cu X, cine ești tu să vorbești despre economie?”
Exemplul 3: “Nu vezi ce față are Cioloș, ăsta cu fața asta vrea să fie prim-ministru?”

Om de paie (Strawman)

Eroare logică bazată pe denaturarea opiniei oponentului. A construi un argument om de paie constă în a reformula opinia oponentului astfel încât să fie mai ușor de combătut.
Exemplul 1:
După ce Marian a spus că trebuie mai mulți bani la educație și sănătate, Ionuț a răspuns că este surprins neplăcut că Marian își urăște țara fiindcă vrea să o lase fără bani pentru armată, astfel fără apărare.
Exemplul 2:
Marian: Eu zic că cei mici nu ar trebui să iasă în strada aglomerată.
Ionuț: Iar eu zic că este prostesc să-i încui în casă toată ziua.
Pentru a insinua că argumentul lui Marian este mult mai rău decât pare, Ionuț a ignorat problema originală și a construit un om de paie în care premisa este că “Singura modalitate de a-i ține pe copii departe de străzile aglomerate este să-i ții încuiați toată ziua în casă”.

Demonstrează că nu există! (burden of proof reversal)

Se întâlnește des situația în care i se spune unei persoane să demonstreze că nu este adevărat ce s-a spus.
Exemplul 1: Maria zice că vede fantome, Denisa îi zice că nu crede. Maria îi spune Denisei să demonstreze că nu există fantome. Eroarea: de fapt Maria trebuie să demonstreze că vede fantome fiindcă ea face afirmația, nu Denisa.
Exemplul 2: Bogdan spune că a fost răpit de extratereștri și e adevărat fiindcă nimeni nu îi poate demonstra contrariul.
Exemplul 3: PSD spune că Soroș vrea să distrugă România și presupune că e adevărat fiindcă nimeni nu aduce dovezi în contradictoriu. Dar PSD trebuie să aducă dovezile fiindcă PSD este cel care face aceste afirmații.

Cauză Falsă (false cause)

Eroarea este presupunerea că o relație reală sau percepută între două lucruri înseamnă că una este cauza celeilalte.
Mulți oameni confundă corelarea (lucruri care se întâmplă împreună sau în ordine) cu cauzalitatea. De multe ori corelarea este pur din coincidentă sau poate fi atribută unei cauze comune.
Exemplul 1: Au fost 2 crime in Craiova în această săptămănă și în fiecare zi a plouat. Deci dacă plouă o să fie o crimă.”

Apelul la natural

Se practică această eroare atunci când se argumentează gen “acest lucru este bun fiindcă este natural, iar dacă nu este natural este rău”
Exemplul 1 Un vrac merge din sat în sat și își promovează leacul minune făcut din plante, argumentând că este bun fiindcă este natural, spre deosebire de tratamentele din farmacii care nu sunt bune fiindcă nu sunt naturale. Se induce fals ideea că dacă e natural înseamnă că e bun și că vindecă, însă în realitate există plante care fac rău, chiar sunt toxice și eventual mortale dacă sunt consumate.

You may also like...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.