Gradina fără săpat și arat, metoda no-dig gardening

Știu că foarte mulți oameni din România sunt reticenți când aud de grădinăritul în care nu trebuie să sapi terenul fiindcă pur și simplu ei așa au fost învățați, au ajuns să creadă că așa trebuie făcut si nu acceptă faptul că se poate mai bine și mai ușor. Numai că din păcate au fost păcăliți și cel mai grav este că prin aratul excesiv, inclusiv și prin săpat, facem mai mult rău solului și ajungem să ne facem rău și nouă.

În sol există foarte multe viețuitoare, unele dăunătoare și altele benefice, cum ar fi: râme, bacterii, fungi de ciuperci. Toate aceste viețuitoare se folosesc de materia organică pentru a trăi: bacteriile și fungii folositori ajută la descompunerea materiei în elementele necesare plantelor, râmele consumă și ele aceste resturi și în plus aerisesc solul prin tunelurile pe care le fac.

Dezavantajele săpatului sau aratului

Prin săpat sau arat se întoarce pământul și în felul ăsta se distrug bacteriile și rețelele de fungi benefice, tunelurile râmelor se destramă, iar apoi prin discuit, prin fărâmițarea pământului se produce o afânare a solului care la următoarele ploi va duce la compactarea acestuia, astfel dispar din sol toate spațiile făcute de râme și rădăcinile plantelor anterioare. Solul nu se va compacta total din primul an, dar dacă se continuă cu discuitul, prin fărâmițarea continuă se va transforma în particule fine ce vor fi luate cu ușurință de vânt, iar eventul va deveni aproape de duritatea betonului după ploi repetate. Așadar va trebui arat în fiecare an, alți bani dați pe motorină… în plus un sol discuit și lăsat descoperit este expus vânturilor și eroziunii prin care se pierde din stratul superior.

Alt efect negativ este că prin distrugerea viețuitoarelor din sol va fi nevoie de fertilizarea terenului în proporții mărite deoarece nu se mai produc nutrienți în mod natural pentru plante, ci va trebui să îi adăugăm.

Scoaterea rădăcinilor din sol duce automat la pierderea materiei organice care ar fi folosită de râme și de celelalte viețuitoare din sol.

Prin folosirea pesticidelor într-un an nu facem altceva decât să omorâm atât viețuitoarele dăunătoare, cât și benefice, dar mai important este că le omorâm și pe cele care se hrănesc cu ouălele sau larvele celor dăunătoare, astfel în anul următor vor fi nevoiți să folosim din nou pesticide fiindcă insectele folositoare oricum nu mai sunt, fiind omorâte în anul anterior.

Avantajele agriculturii fără săpat și discuit

Dacă nu mai întoarcem pământul atunci păstram intacte tunelurile săpate de râme și de rădăcinile plantelor, aerul și apa circulând cu ușurință, iar rădăcinile noilor plante își vor face loc ușor prin aceste canale/tuneluri.

Bacteriile și ciupercile folositoare nu vor mai fi distruse și își vor continua activitatea nederanjate, consumând materie organică și transformând-o în nutrienții necesari plantelor. Râmele vor folosi tunelurile vechi, dar vor crea și altele noi, per total solul devenind o rețea vastă de tuneluri care vor fi foarte folositoare rădăcinilor plantelor.

Alt avantaj al metodei no-dig este că se păstrează rădăcinile culturilor anterioare, rădăcini care vor putrezi peste iarnă și care vor crea la rândul lor tuneluri ce vor fi folosite, iar prin descompunerea rădăcinilor se va fertiliza suplimentar solul.

În scurt timp se va ajunge la un echilibru, insectele dăunătoare vor avea prădători naturali care nu vor mai fi omorâți dacă nu folosim pesticide.

Per total, prin metoda aceasta se muncește mai puțin, se vor folosi mai puțini fertilizatori, solul se reface și la sfârșit obținem profit mai mare, plus mai mult timp liber.

Pentru mai multe informații vă recomand să urmăriți activitatea lui Charles Dowding pe Youtube.

You may also like...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.